“Dance Avenue”

Dance Avenue

Dansul este o formă de comunicare: între tine şi corpul tău, între tine şi sufletul tău, între tine şi ceilalţi oameni. Este o comunicare nonverbală cu mult mai puternică decît cuvîntul. Asemenea formă de comunicare, creată de ritmul muzicii, are loc şi în colectivul de dans modern al Facultăţii de Arte, USM -  “Dance Avenue”.    În fiecare an aici se înmatriculează peste 25 de studenţi dornici de a încerca o activitate captivantă.  Aşa cum tentaţia de a dansa nu lasă indiferent pe nimeni, dansatorii de la “Dance Avenue” sunt viitori jurnalişti, economişti, tehnicieni, profesori… (etc) Conducătorul ansamblului este Olga Ene – fostă studentă a acestei facultăţi. La fiecare sfîrşit de semestru, studenţii au de susţinut concerte de dare de seamă. Şi în acest an “Dance Avenue” a pregătit un număr special pentru acest spectacol.

Vă invit să urmăriţi Dansul din  23 decembrie 2009….

Cadou ciudat… :P

Cadou

În fiecare an cînd se apropie perioada sărbătorilor, ne frămîntă o întrebare:  “Ce cadouri  să dăruiesc celor dragi” ? Anul acesta întrebarea ar suna un pic altfel: “Îmi permite bugetul să fac cadouri”???

Alegerea unui cadou pare a fi un lucru dificil, în mod special dacă nu avem finanţe necesare pentru a face acest frumos gest. Însă pentru a face pe cineva fericit, nu este nevoie de un cadou foarte costisitor. Mulţi optează pentru o surpriză sau un simbol care poartă pecetea personalităţii celui care primeşte cadoul. Chiar dacă unora acest subiect le dă multe bătăi de cap, se pare că nu toţi sunt preocupaţi ca darul să fie inedit şi cel mai important- dăruit din suflet. Ca să mă înţelegeţi despre ce vorbesc am să vă scriu ce am auzit zilele astea în maxi-taxi:  Mergeam spre universitate şi de la Academia de Poliţie urcă 3 studenţi (2 flăcăi şi o domnişoară) îmbrăcaţi în formă. La un timp, unul dintre viitorii poliţişti se adresează domnişoarei:

- “Dîrţu, ai vreo rochie mai mică acasă care nu o mai îmbraci, aşa mai veche dar care nuţi mai trebuie…

- Băi, nuştiu am să mă uit, se pare ca era una, da-i de prin clasa 9…

- Nu contează, poţi să mi-o aduci???

- De ce????

- N-am ce să-i dau lu “podrugme’a” de Anul Nou” 

-

Aşa că dacă nu vă permit finanţele să procuraţi ceva nou pentru rudele şi prietenii voştri, puteţi apela la cunoştinţele mai vechi sau la colegii de grupă, de ce nu???

Eu vă doresc sărbători fericite, un an căt mai bogat în “de toate”, şi puterea de a alege un cadou original în perioada crizei…

Dorinţe de Crăciun…

vis

“O fărîmă  de visare e bună ca un narcotic în doză mică. Visarea adoarme febrile cîteodata prea mari ale inteligenţei care se frămîntă şi dă naştere unui abur blajin şi proaspăt ce indulceşte contururile prea aspre ale gîndirii pure, umple golurile şi intervalurile, şi netezeşte ascunzisurile ideilor”

(Victor Hugo)

Vreau să fiu o frunză bătută de vînt. Să zbor deasupra pămîntului, să-mi găsesc liniştea sub zăpada căzută pe pămînt. Vreau să fiu un fulg de nea, să pictez geamuri, să cuprind dealuri şi să-mi găsesc liniştea în văzduh. Vreau să fiu un răsărit de soare, să pot vedea în numai 24 de ore întreg pămîntul, să văd toate culturile lumii şi să simt mangîerea plăcerilor de pretutindeni.

Tradiţii de “Sf. Andrei”

Sf. Andrei

Noaptea de ajun precum şi ziua Sf. Andrei se crede că este prielnică anumitor practici şi farmece de dragoste. Una dintre acestea este Păzitul usturoiului, un fel de serbare nocturnă colectivă gen Revelion, cu mâncare şi băutură abundentă,  la care bărbaţii neînsuraţi vin cu căciulile pline cu căpăţâni de usturoi – în unele sate şi fetele aduc câte trei căpăţâni, toate se pun într-o covată pe care o femeie bătrână trebuie s-o păzească toată noaptea la lumina unei lumânări, ca să nu fie furată de strigoi, în timp ce tineretul petrece, bea, cânta şi joacă. Dimineaţa, în curtea casei se încinge o horă, iar în mijlocul ei „este jucată” covata cu usturoi de un flăcău.  Apoi usturoiul este împărţit la toţi care au participat şi dus acasă cu mare grijă, pus la icoane, folosit ca leac împotriva bolilor sau pentru descântece şi vrăji. Astfel în unele localităţi când fetele sosesc acasă de la Păzitul usturoiului, seamănă un căţel de usturoi priveghiat toată noaptea, într-un cocoloş de aluat. După felul în care încolţeşte şi creşte acest usturoi, se fac prognosticuri de măritiş.Acest ritual este deosebit de variat, în funcţie de regiunea unde se practică.